duminică, 2 septembrie 2018

Întoarce-te


foto: weheartit.com


M-am trezit cu vocea ta în ureche și am sărit din pat, începând să te caut prin casă. Dar nu erai pe nicăieri și realizasem că vocea venise de fapt dintr-un vis în care tu erai îmbrățișat de spiritul strămoșilor și te-apucaseși să cânți o doină numai de tine știută.
Am pus cu greu ibricul pe foc, căci nu aveam chef să ies din casă și să mă scutur de visul ăsta frumos, însă cafeaua care a început să curgă pe aragaz m-a obligat să mă dezmeticesc. Băutura vărsată mi-a amintit că nu mai ești aici ca să fugi din dormitor și să oprești flacăra, pentru că „cineva” dormea lângă ea când dăduse în fiert apa.
În calendarul prins pe frigider e încercuită data de azi, căci e ziua mamei și atunci când mi-ai făcut cadou micuțul calendar care avea poze cu noi doi, ai încercuit toate datele importante. Nu te-ai gândit nici o clipă că aș fi putut uita de ziua în care e născută cea mai importantă ființă, dar ai desenat totuși o floare în jurul numărului, ca să nu uit că trebuia să ne întâlnim la florărie. Cum să aleg acum cel mai frumos buchet, când știu că el va fi așezat deja pe măsuța din sufrageria părinților mei, pentru că tu nu uiți de oamenii care ți-au trecut prin viață, orice ar fi. Tu nu pedepsești pe toată lumea din jurul tău pentru greșeala unei singure persoane.
Ți-am căutat cana și abia după ce am luat prima gură dintr-o ceașcă banală mi-am adus aminte ce ai făcut cu ea. Mi-ai lăsat-o așezată pe raft în așa fel încât să-mi fie imposibil să nu o sparg din greșeală. Ți-a salvat-o tata într-o zi în care venise pe la mine să vadă cum mai sunt. Am vrut să iau un pahar din spatele ei, ca să-i pun niște apă și  cana ta a început să se legene cât să-i spună dulapului „la revedere”. A prins-o tata înainte să atingă gresia și, știind ce înseamnă pentru mine,  – căci o văzuse de atâtea ori în mâna ta atunci când beați vin fiert în serile de iarnă – a luat-o pe furiș și a dus-o la el în birou, ca să-ți pună cafea în ea atunci când îi faci o vizită... E felul lui de a-ți arăta că cineva te iubește și speră că poate așa îți vei aminti și tu că iubești pe cineva.
Eu încă te aștept. Totul e la fel în casă, pentru că nu vreau să ți se pară ceva străin atunci când te vei întoarce. Te vei întoarce, așa-i? Hai să mă ajuți să pun lenjeria pe pat, căci de când ai plecat dorm doar pe canapea. Hai și uită-te la mine cum mă chinui să bag ditamai perna într-o față prea mică și aruncă-mi cu cealaltă pernă în cap.
Hai și bate la ușă, chiar dacă e și casa ta. Pot să deschid ușa și să te văd în fața mea cu o cană pe care scrie „Te iert”, care să-i dea cafelei gust din nou?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

După 10 ani...