Mulțumesc, durere!

     

Ce-i drept, şi azi dimineaţă m-am trezit cu durerea în braţe. Iar în dimineaţa asta am simiţit-o şi fizic...o fi din cauza răcelii. Nu ştiu, mi se pare că durerea asta e precum nişte molecule, care-ţi intră în organism. Şi moleculele astea încep să ţopăie, să danseze şi fiind grele, te obosesc. Ce-i drept, ele nu ştiu asta. Ele sunt trimise să se simtă bine, crezând că nu le bagi în seamă. Nu le-a spus nimeni cât de tare te poate afecta jocul lor. Gândindu-te la naivitatea lor, parcă ţi-e milă să le dai o veste atât de groaznică, să le spui să înceteze pentru că imediat o să cedezi. O să simtă ele că ceva nu e în regulă, nu ar trebui să fie atât de puternice pentru vârsta lor şi pentru vârsta ta, apoi o s-o lase mai moale. Poate, mai curând decât crezi, o să te ajute, prin dansul lor, să dansezi şi tu....

Gândindu-mă la copilăria lor, mi-am dat seama că durerea te ajută. Ai nevoie de durere! Dacă ai mintea destul de limpede, durerea o să te ajute într-un final să vezi cu ce ai rămas şi să începi să mulţumeşti pentru asta. Şi ai rămas cu atât de multe, încât nu-ţi ajunge timpul să mulţumeşti pentru toate.

 În dimineaţa asta vreau să-i mulţumesc Domnului :

- Pentru că mă iubeşte şi mi-a mai dat o zi.

-Pentru  durere şi învățăturile ei.

-Pentru tot ce a fost ieri,

-Pentru toate discuţile purtate cu oameni frumoşi.

-Pentru zâmbetul alor mei.

-Pentru ai mei.

-Pentru că Îşi face timp să mă asculte.

-Pentru că are grijă, cât poate, de cei la care ţin.

-Pentru dragostea pe care o simt.

-Pentru nori.

-Pentru soarele din nori.

-Pentru că pot auzi şi vedea.

-Pentru durerea din gât.

-Pentru atâtea şi atâtea zâmbete.

-Pentru mirosul şi gustul de cafea.

-Pentru timp.

-Pentru că pot face ce îmi place.

-Pentru cuvintele pe care le pun negru pe alb.

-Pentru tot!

-Pentru tot ce mă aşteaptă azi.

-Pentru necunoscutul de mâine.

Sper ca durerea să vă deschidă ochii cât mai repede. Să vă facă să vă daţi seama că o simţiţi pentru un motiv. Pentru că doar simţind durere o să fiţi mai puternici, fie ea fizică sau sufletească. Durerea nu o să ştie niciodată dacă o meriţi sau nu, ea ştie doar că e la tine pentru a-ţi face bine. Nu o să o înţelegi:cum să-ţi facă bine, dacă te doboară încet, încet? Păi...e doar o chestiune de timp.