Draga mea fiică,
De ziua mea, m-am trezit, așa cum fac de câteva
luni, cu gândul la tine. „Pune-ți o dorință”, strigă lumea în timp ce se taie prima
felie de tort. Închid ochii în momentul ăla și-ți rostesc numele. Mi te doresc atât de mult,
încât simt cum mă gâdilă inima și-ți mai aud uneori scâncetul în urechi. Dar
pe cât de mult îmi doresc să ne
împreunăm degetele, într-o zi din viitor, pe-atât mi-e de frică de faptul că nu
ne vom întâlni niciodată. Am semnat aseară un contract cu Luna, prin care e
obligată să-ți lumineze pașii, atât prin Rai, cât și pe Pământ - dacă te hotărăști
vreodată că vrei să mă cunoști.
Ai două prenume: unul simplu și unul mai complicat, așa
cum e și mamă-ta. Una dintre inițiale ți-o port deja la mâna stângă și-mi place
că stârnește curiozitatea tuturor. Mi-e drag să privesc oamenii cum se încruntă și încearcă să găsească povestea din spatele literei. Să-i vezi
cum li se înseninează fața și se relaxează când le spun despre tine. Nu pot
să-ți fac promisiuni, să-ți zic că viața noastră va fi într-un fel sau altul.
Viața e întotdeauna alandala și nu lasă oamenii să-și îndeplinească
promisiunile. Pot, în schimb, să-ți așez în față câteva speranțe și să-ți spun
că voi face tot posibilul să se îndeplinească, mica mea Ană.
N-aș ști ce să-ți spun despre mine. Oricum, sunt sigură
că stai pe-un nouraș și mă analizezi atent. Nu
știi nici tu ce să crezi. Observi că port în mine o grămadă de iubire, dar
refuz să o împart. Vezi că am tot felul de planuri, dar că mă blochez
mereu când vine vorba de primul pas. Vezi că plâng mult, deseori din chestii prea
mărunte...dar când e vorba de chestii mai importante, parcă ți se face milă de
mine și simți nevoia să mă mângâi. Observi de-acolo că sunt doar un copil
căruia îi e frică să intre în mare, un copil care scrie încontinuu despre
prinți moderni și zâne aiurite...și începi să te gândești că n-ar fi așa rău
să-mi dai o șansă. Sper!
Despre taică-tu n-aș ști să-ți spun nici atât. Toată
lumea mă bate la cap cu „întâi găsește-ți om, apoi visează la copilași!”. Ei
na, da' cine-mi zice mie că n-am voie să visez la două lucruri deodată? Habar
n-am dacă o fi mai înalt, dacă o să-i moștenești ochii sau gura, dacă-și bea
cafeaua cu zahăr sau dacă nu bea cafea deloc. Simt doar că, oricine ar fi, o să
ne iubească mai mult decât pe ochii din cap, că de-ar știi că ne ajută să fim
în siguranță, ar renunța într-o secundă la vederea lui. Sper să fie genul de om
care va conduce enervant de încet atunci când ne vom întoarce cu tine, de la
spital, ca să nu te zdruncine cumva. Să
nu-l pot dezlipi de pătuțul tău. Să aplaude cel mai zgomotos atunci când
ai serbare la școală. Să mă strângă tare de mână, aproape să mi-o rupă, atunci
când ieși prima oară cu un băiat, pentru că altfel s-ar urca în mașină și v-ar
urmări. Sper doar să se simtă binecuvântat de fiecare dată când ne vede una lângă
cealaltă.
Nu, nu-ți voi spune că-ți vom fi cei mai buni prieteni,
că nu te vei supăra pe noi niciodată și că n-o să te doară ochii de la cât de des ți
vei da peste cap. Dar pot să te asigur de faptul că te vom iubi și că îți vom
fi alături întotdeauna. La prima julitură, îți voi curăța cu grijă rana, iar
taică-tu va pupa să treacă. De ziua ta, te vom trezi cu „Ană, zorile se varsă!”, iar tu o să oftezi, o să arunci cu perna după noi, însă știu că o să zâmbești larg
atunci când ne auzi că începem să cântăm altă melodie care conține numele
tău. O să încerci multe sporturi și
activități, până o să găsești ceva care să-ți placă, iar apoi, după fiecare concurs, o
să-ți facem ditamai tortul. La prima ceartă cu prietena cea mai bună, taică-tu
ne va aduce din oraș mâncarea preferată și apoi ne vom uita la filmul nostru
preferat, pe care îl știm pe de rost. La prima ceartă cu prietenul...o să știm
doar noi două despre ea, o să-i spunem și lui, dar după ceva vreme, căci am
senzația că l-ar căuta pe nașul tău și i-ar face cuiva o vizită neașteptată și
neplăcută. Ideea e că vom fi lângă tine. Te vom mângâia, te vom susține, vom
învăța unii de la ceilalți și ne vom ține strâns de mână atunci când viața va
părea grea.
Acum câteva zile s-a născut cel ce, sper eu, îți va
deveni cel mai bun prieten. Sper ca Serafim să fie, după cum îi zice și numele,
îngerul tău păzitor în zilele în care simți că n-ai chef de noi,
așa cum și mie mi-e, cel care-ți va fi naș, înger păzitor în zilele în care simt
că n-am chef de oameni. Să-ți fie el omul care o să dea ture de oraș, cu
copilul tău în spate, pentru că e singura cale de a-l adormi, iar ție ți-e
frică să conduci.
Somn ușor, Ană cocoțată pe un nor pufos! Sper să ne vedem
în viitor!
Cu
drag,
un copil cu vise de mămică și cu povești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu